Relieful

Intre altitudinile mentionate se observa o energie a relifului de 212 m. Altitudinile maxime caracterizeaza suprafetele interfluviale. Dealul Mitoc 476 m, Dealul Capraria 452 m, Dealul Potvileanca 435 m.

Caracteristica de ansamblu este data insa de caderea generala a reliefului de la vest catre valea Siretului, fapt care confirma dealtfel rolul important pe care la joaca nivelul de baza al Siretului in modelarea reliefului.

In ceea ce priveste pantele, acestea reprezinta inclinari ce oscilleaza in ansamblu intre 1-45 grade, uneori chiar depasind aceasta valoare. Extinderea mare a suprefetelor de relief cu denivelari mai mari de 20 grade este o consecinta firesca a dezvoltarii vailor subsecvente ale parailor Adancata, Humaria, Grigoresti care intersecteaza pe o directie aproape perpendiculara depozitele petrografice velhiniene dispuse monoclinal.

Suprafetele interfluviale, podurile unor terase, albiile majore si unele glacisuri prezinta declivitati reduse, situate intre 3-15 grade, constituind si terenurile cele mai favorabile luate in cultura agricola, pe care se pot face lucrari mecanizate eficiente.

Valorile diferite ale inclinari pantei versantilor ofera o energie potentiala si efectiva diferentiata a proceslor geomorfologice actuale din zona. In timp ce pantele cu inclinari mari (de peste 15 grade) sunt insotite de procese de alunecare, eroziuni erodare si torentiale suprafetele slab inclinate sunt cele mai afectate de eroziuni in suprafata incipienta.

Coastele apar in cadrul vailor subsecvente ca rezultat a eroziunii pe capete de strat, dand o nota aparte peisajului morfologic. Cele mai tipicice coaste sunt cele dezvotate pe dreapta paraielor Adancata, Grigoresti, Humaria, introducand in relief denivelari de 100-150 m. Fronturile de coasta sunt insotite in toate cazurile de procese de deplasare in masa complexa.

Vaile alaturi de coaste, dau o nota aparte peisajului fizico-geografic. Stadiul de evolutie si directia de curgere a principalelor artere hidrografice, alaturi de structura geografica, au contribuit la individualizarea vailor subsecvente, resecvente si obsecvente.

Influenta cea mai hotaratoare asupra reliefului a exercitat-o apa, ca agent modelator si intr-o masura mai restransa temperatura aerului (prin variatiile termice diurne ai anuale), umuditatea atmosferica si vantul. Actiunea combinata a acestor factori, in cadrul careia s-au manifestat cel mai viguros procese de modelare cauzate de actiunea complexa a apei, adus la dezvoltarea unor forme de relief caracateristice:

Interfluviile cu aspect colinar se dezvota in jumatate nordica a comunei Adancata, avand o infatisare usor rotunjita in profil transversal si o cadere usoara pe directia orientarii drenajului hidrogrfic actual. Tipice in acest sens sunt interfluviile Racova - Valea Mare si Prisecaru - Racova situat la altitudinea medie de 320 m in sudul dealului Beresti. Caracter sculptural-deluros prezinta intefluviul Valea Mare - Adancata puternic fragmentat de vai torentiale.

Versantii deluviali cu degradari accentuate se impun mai pregnant in relief prin micro-relief complex: trepte si valuri de alunecare, ravene, ogase, microdepresiuni si vai torentiale. Ei cunosc un studiu avansat de degradare fiind in majoritate despaduriti si chiar utilizati nerational in scopuri economice. Este cazul versantilor nordici al dealurilor Caprarie si Plesa, versantul vestic al Dealului Beresti si versantii estici ai dealurilor Mitoc, Potvileanca si Naruisului.

Terasele se etaleaza in regiunea studiata pe dreapta raului Siret, avand altitudini relativ diferite. Majoritatea se afla intr-un stadiu avansat de glacizare. In urma cercetarilor efectuate in termen am pus in evidenta mai multe trepte de terasa situate la altitudini relative de 180 m, 140-160 m, 65-80 m, 30-10 m, atat in Dealul Beresti cat si in Dealul Plesa.

Asocierea formelor de relief structurale, eroziunii-denudutionale si de acumulare fluviatila intr-un spatiu geografic relativ restrans are intindere conform peisajului morfologic actual al comunei Adancata.