Monografia Comunei Adancata, Judetul Suceava

Santiere Arheologice

E adevarat ca in ultimii ani, in doua locuri diferite de pe raza satului, au fost facute unele descoperiri arheologice de o importanta cu totul aparte. Mai întâi, cele de pe Dealul Lipovanului, de unde, cu vreo 20-25 de ani în urma, d-l ec. Vasile Atanasoaie a descoperit si a adunat cu mare grija niste interesante materiale ceramice si fragmente ale unor statuete antropomorfe, care ulterior s-au dovedit extrem de importante, deoarece apartin culturii Cucuteni (deci cu o vechime de 5000-6000 de ani), aschii de prelucrare, vârfuri de sageti, insertii de secera din silex.

Santier arheologic

S-a mai gasit si un fragment de topor de arama, scoase la suprafata de sub brazdele tractoarelor care arau an de an locul respectiv (si cine stie câte altele au fost distruse de-a lungul timpului sau câte zac acolo la o adâncime ceva mai mare ?).

In prezent, relicvele acestea sunt atent studiate si clasificate de catre specialisti de la Universitatea „Stefan cel Mare” din Suceava, urmând ca apoi sa îmbogateasca patrimoniul Complexului Muzeal al Bucovinei. Faptul acesta anuleaza parerea unora conform careia pe locul acela ar fi locuit cândva niste lipoveni (de unde si numele locului) care se ocupau cu olaritul.

Sa nu uitam ca lipovenii au ajuns pe meleagurile noastre pe la începutul sec. al XVIII-lea, iar relicvele descoperite, dupa cum sustin specialistii, sunt cu mult-mult mai vechi. Cel de-al doilea loc e situat pe imasul dinspre Fetesti, deci în partea opusa a satului fata de Dealul Lipovanului, unde din primavara anului 2000 s-a deschis un santier arheologic condus de drd. Bogdan Niculica de la Complexul Muzeal al Bucovinei, arheolog de profesie.

Vas de arama

A lucrat în mai multe sezoane, pâna în toamna anului 2005, împreuna cu alti specialisti de la Muzeu, de la Universitatea „Stefan cel Mare” din Suceava si de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iasi.

Rezultatele de aici au fost surprinzatoare chiar si pentru specialisti: unelte si arme de silex si piatra, vârfuri de sageata din silex, topoare din bazalt perforate, vase întregi de lut, fragmente ceramice, statuete, podoabe de bronz, ofrande care însoteau defunctul în mormânt etc. De o importanta aparte este un fragment dintr-o masuta - altar, piesa rar întâlnita în eneoliticul României. Este vorba deci despre un complex de locuire si de viata spirituala.

Ca dovada, prezenta celor 20 de tumuli descoperiti care au fost cercetati si au dat la iveala relicve deocamdata unice în tara noastra si schelete umane pe baza carora s-au obtinut informatii cu privire la ritualul funerar practicat cu aproximativ 4000 de ani în urma. S-a observat ca între defuncti existau evidente diferentieri de ordin social: în unele morminte inventarul obiectelor funerare e foarte bogat, pe când altele sunt foarte sarace din acest punct de vedere. De asemenea, exista atât morminte de inhumatie, cât si de incineratie, ambele ritualuri fiind practicate de catre locuitorii din acele timpuri.

Topor

Despre descoperirile arheologice de la Adâncata, au aparut în timp numeroase articole în presa locala si centrala. Mai importante sunt însa cele scrise de însusi Bogdan Niculica în calitatea lui de specialist, din care unele au aparut în revista „Tara Fagilor”: O noua asezare cucuteniana pe teritoriul satului Adâncata – fiind vorba despre descoperirile de pe Dealul Lipovanului (nr. 1/2001, pag. 9-10), Necropola din epoca bronzului de la Adâncata – „Imas” (nr. 1/2002, pag. 11), Necropola tumulara de la Adâncata – „Imas” (nr. 2/2003, pag. 25-26), iar altele, mult mai consistente, în presa de profil din Suceava si din alte centre culturale ale tarii.

Galerie Foto

Vizitatori unici